Tüfachi gellupuwe ruka zewmagei 1767 mew, corregidor Luis Manuel de Zañartu ta ñi piel mew, ka ta ñi amulfiel mew feichi rakizuam ka ta ñi tukuel kullin ñi zewmageam, tüfachi wentxu amulerkefi kiñe wirin chi Rey Carlos III ta ñi elugeal ñi zewmaiafiel chi ruka. Chi fütxa txipan leufü 1783 mew magiñfi chi ruka ka fente wesalkafi chi pu religiosas. Tüfachi zugu mew ñi zuam lleqí ñi wiriken pu zomo chile mew, chi Sor Tadea García de la Huerta, kiñe fütxa wirin mew, nütxamkai chumgechi kutxankawi pu hermanas del convento. Rupalu chi fütxa nüyün 1822 mew chi ruka teifületuy fei ka wiño zewmagetuy 1870 mew, Fermín Vivaceta zewmatufi, fei ka tukuleltufi chi Arcangel Rafael, fanten mew petu mülelu ñi wechuñ mew.
Zoi fütxa kimfal fütxa ruka ñi mülen Cañadilla – Independencia kuyfike txipantu mew ka fei fanten mew. Ñi gillatuwe ruka ka fei ñi lepütuwe Monumento Histórico Nacional pigetuy chi 24 noviembre mew, 1983 txipantu mew chi decreto nº 1412 mew.
Tarjeta postal. Colección Carlos Cornejo, Archivo Fotográfico Biblioteca Nacional.
Tarjeta postal. Colección Carlos Cornejo, Archivo Fotográfico Biblioteca Nacional.